BNR anticipează accelerarea creşterii economice în T3, pe baza consumului privat şi a formării brute de capital fix, urmată de o încetinire a ritmului în T4

BNR anticipează accelerarea creşterii economice în al treilea trimestru al anului, urmată însă de o încetinire în ultimele trei luni ale anului, după ce ultimele evaluări pentru semestrul doi al anului indică o expansiune economică sensibil mai alertă în termeni anuali decât cea prognozată anterior, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Băncii.

”Potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, în trimestrul III creşterea economică robustă ar putea avea ca prim resort consumul privat, secondat de un aport modest al formării brute de capital fix, în timp ce exportul net ar urma, probabil, să îşi majoreze contribuţia negativă”.

Date din minuta şedinţei BNR:

-Evoluţiile corespund unei revizuiri marginale în sens ascendent a dinamicii trimestriale a PIB prognozate pentru trimestrul III, asociată cu o reconfirmare a celei anticipate pentru trimestrul IV, ambele aflate însă în decelerare faţă de intervalele ce le preced

excedentul de cerere agregată a consemnat probabil şi în trimestrul II o majorare relativ mai amplă, în condiţiile în care, contrar previziunilor, creşterea economică şi-a continuat în acest interval trendul de accelerare, ajungând la 5,9 la sută, de la 5,7 la sută în intervalul anterior. Plusul de ritm a venit în acest interval dinspre for­marea brută de capital fix şi variaţia stocurilor, în timp ce contribuţia dominantă a consumului privat la dinamica anuală a PIB a rămas constantă. 

puternica adâncire a deficitului comercial şi deteriorarea balanţei veniturilor primare au provocat aproape o triplare a deficitul de cont curent în trimestrul II faţă de cel anterior, iar soldul negativ al balanţei bunurilor şi serviciilor a atins în iulie vârful ultimelor 19 luni

execuţia bugetară şi creşterea economiei peste potenţial, precum şi o anume învigorare a investiţiilor private, au impact asupra dezechilibrului contului curent.

Membrii Consiliului au considerat că evoluţiile sunt îngrijorătoare, inclusiv din perspectiva evoluţiei cursului de schimb al leului, având în vedere şi scăderea gradului de acoperire a deficitului de cont curent prin investiţii străine directe şi transferuri de capital

-efectivul salariaţilor din economie a atins recorduri succesive în lunile iunie şi iulie, chiar dacă ritmul său de creştere s-a temperat, iar rata şomajului a înregistrat în iunie al doilea minim istoric, mărindu-se apoi uşor în iulie.

-dinamica anuală a câştigului salarial mediu brut nominal a continuat să crească în intervalul iunie-iulie şi să se consolideze pe un palier de două cifre deosebit de înalt din perspectivă istorică, şi superior celui din 2016

 puternica accelerare a dinamicii creditului acordat sectorului privat din ultimele două luni, care a urcat în august la 6,5 la sută, vârful ultimilor cinci ani, prioritar pe seama componentei în lei, a cărei pondere s-a mărit la 61,0 la sută

tendinţa pronunţată de creştere manifestată spre finalul trimestrului III de ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare, observând că aceasta a decurs în parte din revizuirea în sens ascendent a anticipaţiilor inflaţioniste şi consolidarea aşteptărilor privind o ajustare a conduitei politicii monetare, inclusiv din perspectiva evoluţiilor de pe piaţa financiară internaţională. Un impuls semnificativ a fost dat de diminuarea excedentului structural de lichiditate de pe piaţa monetară

-proiecţia pe termen scurt reconfirmă perspectiva continuării creşterii ratei anuale a inflaţiei în următoarele luni, dar uşor mai accelerată decât în prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din august 2017. Cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR anticipează creşterea ratei anuale a inflaţiei la 1,9 la sută în decembrie 2017, la 3,2 la sută în decembrie 2018 şi la 3,5 la sută în luna iunie 2019

majoritatea membrilor Consiliului a apreciat că balanţa riscurilor la adresa evoluţiei inflaţiei pe termen mediu este dominată de cele în sens ascendent